A fibula è a tibia sò i dui ossi longhi di a gamba inferiore. A fibula, o ossu di u vitellu, hè un picculu ossu situatu à l'esternu di a gamba. A tibia, o ossu di a tibia, hè l'ossu chì porta u pesu è si trova à l'internu di a gamba inferiore.
A fibula è a tibia si uniscenu à l'articulazioni di u ghjinochju è di a caviglia. I dui ossi aiutanu à stabilizà è sustene i musculi di a caviglia è di a parte inferiore di a gamba.
Una frattura di a fibula hè aduprata per discrive una rottura in l'ossu di a fibula. Un impattu forte, cum'è l'atterraggio dopu un saltu in altu o qualsiasi impattu à l'aspettu esternu di a gamba, pò causà una frattura. Ancu vultulà o slogare una caviglia mette stress nantu à l'ossu di a fibula, ciò chì pò purtà à una frattura.
Cuntenutu di questu articulu:
Tipi di frattura di fibula
Trattamentu
Riabilitazione è fisioterapia
Tipi di frattura di fibula
E fratture di a fibula ponu accade in ogni puntu di l'ossu è ponu varià in gravità è tipu. I tipi di frattura di a fibula includenu i seguenti:
Lper esempiu l'osse
L'ossu di a fibula hè u più chjucu di i dui ossi di a gamba è hè qualchì volta chjamatu l'ossu di u vitellu.
E fratture laterali di u malleolu si verificanu quandu a fibula hè fratturata à a caviglia
E fratture di a testa fibulare si verificanu à l'estremità superiore di a fibula à u ghjinochju
E fratture da avulsione si verificanu quandu un picculu pezzu d'ossu attaccatu à un tendinu o ligamentu hè tiratu luntanu da a parte principale di l'ossu.
E fratture da stress descrivenu una situazione induve a fibula hè ferita per via di stress ripetitivu, cum'è a corsa o l'escursionismo.
E fratture di a diafisi fibulare si verificanu in a parte media di a fibula dopu una ferita cum'è un colpu direttu à a zona
Una frattura di a fibula pò esse duvuta à parechje ferite diverse. Hè cumunamente assuciata à una caviglia arrotolata, ma pò ancu esse duvuta à un atterramentu goffo, una caduta, o un colpu direttu à a parte inferiore esterna di a gamba o à a caviglia.
E fratture di a fibula sò cumuni in i sporti, in particulare quelli chì implicanu corsa, salti o cambiamenti rapidi di direzzione cum'è u football, u basket è u football.
Sintomi
U dulore, u gonfiore è a tenerezza sò alcuni di i segni è sintomi più cumuni di una fibula fratturata. Altri segni è sintomi includenu:
Incapacità di suppurtà u pesu nantu à a gamba ferita
Sanguinamentu è contusioni in a gamba
Deformità visibile
Intorpidimentu è fretu in u pede
Teneru à u toccu
Diagnosticu
E persone chì anu feritu a gamba è chì sperimentanu unu di i sintomi devenu cunsultà un duttore per una diagnosi. I seguenti passi si verificanu durante u prucessu di diagnosi:
Esame fisicu: Un esame approfonditu serà realizatu è u duttore cercherà qualsiasi deformità notevuli.
Raggi X: Quessi sò usati per vede a frattura è vede s'ellu un ossu hè statu spiazzatu
Risonanza magnetica (MRI): Stu tipu di test furnisce una scansione più dettagliata è pò generà immagini dettagliate di l'osse interne è di i tessuti molli
Scintigrafie ossee, tomografia computerizzata (TC) è altri testi ponu esse richiesti per fà un diagnosticu più precisu è ghjudicà a gravità di a frattura di a fibula.
Trattamentu
fibula fratturata
E fratture simplici è cumposte di a fibula sò classificate secondu s'è a pelle hè stata rotta o s'è l'ossu hè espostu.
U trattamentu per una frattura di fibula pò varià è dipende assai da a gravità di a frattura. Una frattura hè classificata cum'è aperta o chjusa.
Frattura aperta (frattura cumposta)
In una frattura aperta, o l'ossu spunta da a pelle è pò esse vistu o una ferita prufonda espone l'ossu à traversu a pelle.
E fratture aperte sò spessu u risultatu di un traumu à alta energia o di un colpu direttu, cum'è una caduta o una collisione di veiculi à motore. Stu tipu di frattura pò ancu accade indirettamente, cum'è cù una ferita di tipu torsione à alta energia.
A forza necessaria per causà sti tipi di fratture significa chì i pazienti riceveranu spessu ferite supplementari. Certe ferite puderanu esse potenzialmente periculose per a vita.
Sicondu l'Accademia Americana di Chirurghi Ortopedichi, ci hè un tassu di 40 à 70 per centu di traumi assuciati in altre parte di u corpu.
I duttori trattanu subitu e fratture aperte di a fibula è cercanu qualsiasi altra ferita. L'antibiotici seranu amministrati per prevene l'infezzione. Una iniezione contr'à u tetanu serà ancu amministrata se necessariu.
A ferita serà pulita accuratamente, esaminata, stabilizzata, è dopu cuperta per ch'ella possi guarisce. Una riduzione aperta è una fissazione interna cù placca è viti ponu esse necessarie per stabilizà a frattura. S'è l'osse ùn si uniscenu micca, un innesto osseu pò esse necessariu per prumove a guarigione.
Frattura chjusa (frattura simplice)
In una frattura chjusa, l'ossu hè rottu, ma a pelle ferma intatta
L'obiettivu di u trattamentu di e fratture chjuse hè di rimette l'ossu in u so postu, cuntrullà u dolore, dà à a frattura u tempu di guarisce, prevene e cumplicazioni è restaurà a funzione nurmale. U trattamentu principia cù l'elevazione di a gamba. U ghjacciu hè adupratu per alleviare u dolore è riduce u gonfiore.
S'ellu ùn hè micca necessaria una chirurgia, si utilizanu stampelle per a mobilità è si cunsiglia un tutore, un gesso o un scarpone da camminata mentre a guarigione si faci. Una volta chì a zona hè guarita, l'individui ponu stende è rinfurzà l'articuli indebuliti cù l'aiutu di un fisioterapeuta.
Ci sò dui tipi principali di chirurgia se un paziente ne hà bisognu:
A riduzione chjusa implica u riallineamentu di l'ossu in a so pusizione originale senza a necessità di fà una incisione in u situ di a frattura.
A riduzione aperta è a fissazione interna riallineanu l'ossu fratturatu à a so pusizione originale aduprendu hardware cum'è piastre, viti è barre.
A caviglia serà piazzata in un cast o in un stivale di frattura finu à chì u prucessu di guarigione sia cumpletu.
Riabilitazione è fisioterapia
Dopu à esse statu in un gesso o una stecca per parechje settimane, a maiò parte di e persone trovanu chì a so gamba hè debule è e so articulazioni rigide. A maiò parte di i pazienti averanu bisognu di qualchì riabilitazione fisica per assicurassi chì a so gamba riacquisti piena forza è flessibilità.
terapia fisica
Pò esse necessaria una terapia fisica per ricuperà a forza cumpleta in a gamba di una persona.
Un fisioterapeuta valuterà ogni persona individualmente per determinà u megliu pianu di trattamentu. U terapeuta pò piglià parechje misurazioni per ghjudicà a cundizione di l'individuu. E misurazioni includenu:
Gamma di muvimentu
Forza
Valutazione chirurgica di u tissutu cicatriziale
Cumu u paziente cammina è porta pesu
Dolore
A fisioterapia principia di solitu cù esercizii di rinfurzamentu di e caviglie è di mobilità. Una volta chì u paziente hè abbastanza forte per mette u pesu nantu à a zona ferita, l'esercizii di caminata è di passi sò cumuni. L'equilibriu hè una parte vitale per ricuperà a capacità di camminà senza assistenza. L'esercizii di a tavola oscillante sò un ottimu modu per travaglià l'equilibriu.
Parechje persone ricevenu esercizii chì ponu fà in casa per aiutà ulteriormente u prucessu di guarigione.
Ripresa à longu andà
Un trattamentu è una riabilitazione adatti sottu a supervisione di un duttore aumentanu a probabilità chì a persona ricuperi piena forza è muvimentu. Per prevene e fratture di a fibula in u futuru, l'individui chì participanu à sporti à altu risicu devenu purtà l'equipaggiu di sicurezza adattatu.
E persone ponu riduce u so risicu di frattura per mezu di:
Portate scarpe adatte
Seguità una dieta piena di alimenti ricchi di calciu cum'è u latte, u yogurt è u furmagliu per aiutà à custruisce a forza di l'osse
Fà esercizii di supportu di pesu per aiutà à rinfurzà l'osse
Pussibili cumplicazioni
E fibule fratturate guariscenu tipicamente senza altri prublemi, ma e seguenti cumplicazioni sò pussibuli:
Artrite degenerativa o traumatica
Deformità anormale o invalidità permanente di a caviglia
Dolore à longu andà
Danni permanenti à u nervu è à i vasi sanguigni intornu à l'articulazione di a caviglia
Accumulazione anormale di pressione in i musculi intornu à a caviglia
Gonfiore crònicu di l'estremità
A maiò parte di e fratture di a fibula ùn anu micca cumplicazioni serii. In poche settimane à parechji mesi, a maiò parte di i pazienti si riprendenu cumpletamente è ponu cuntinuà e so attività nurmali.
Data di publicazione: 31 d'aostu 2017